Un adolescent vede o bătaie la școală. În loc să cheme un adult, scoate telefonul, filmează, colegii strigă și încurajează, iar câteva minute mai târziu imaginile ajung pe TikTok sau Telegram. Este doar un spectator sau poate deveni parte a problemei?
În Republica Moldova, răspunsul depinde foarte mult de ceea ce face copilul înainte, în timpul și după incident. Simplul fapt că filmează o bătaie nu îl transformă automat în complice, însă încurajarea agresiunii, participarea la organizarea ei sau ajutorul dat agresorului pot avea consecințe juridice.
A filma nu înseamnă automat „a participa”
Codul penal al Republicii Moldova definește participanții la o infracțiune drept autorul, organizatorul, instigatorul și complicele. Instigator este cel care determină o altă persoană să comită infracțiunea, iar complice poate fi cel care contribuie prin sfaturi, informații, mijloace sau prin înlăturarea unor obstacole.
Prin urmare, un copil care vede o altercație și o înregistrează de la distanță nu devine, numai prin acest gest, participant la infracțiune.
Situația poate însă arăta foarte diferit dacă filmarea face parte din ceea ce se întâmplă.
De exemplu, dacă adolescentul a ajutat la organizarea întâlnirii pentru ca cei doi să se bată, îl încurajează pe unul dintre ei să continue, împiedică victima să plece ori contribuie în alt mod la agresiune, autoritățile pot analiza dacă acțiunile sale reprezintă instigare sau complicitate.
Cu alte cuvinte, există o diferență importantă între „am văzut ce se întâmplă și am filmat” și „hai, dă-i!”, „nu-l lăsa să plece!”, „eu filmez, voi bateți-vă!”.
Dar dacă filmează pentru a avea o dovadă?
Și aceasta este o situație diferită.
O înregistrare poate deveni importantă pentru stabilirea a ceea ce s-a întâmplat. Din punct de vedere practic, este mult mai sigur ca adolescentul să o arate unui părinte, profesor, conducerii școlii sau poliției decât să o transforme în conținut pentru rețelele sociale.
În școlile din Republica Moldova există proceduri pentru raportarea și intervenția în cazurile de violență, iar personalul instituțiilor de învățământ are obligații de raportare în situații de abuz asupra copiilor.
Problema mare începe adesea după bătaie: publicarea filmului
Faptul că cineva a reușit să filmeze o scenă nu înseamnă automat că are și dreptul să o publice.
Codul civil al Republicii Moldova recunoaște expres dreptul persoanei la propria imagine, la demnitate, viață privată și protecția datelor personale. În anumite condiții, o persoană poate cere să fie împiedicată reproducerea sau utilizarea imaginii ori a vocii sale.
În cazul minorilor protecția este și mai importantă.
Legea privind protecția copiilor împotriva impactului negativ al informației conține reguli speciale pentru mass-media, inclusiv restricții privind publicarea datelor sau imaginilor care permit identificarea unui copil victimă ori implicat în anumite situații negative. Aceste reguli nu înseamnă că fiecare cont personal de TikTok este automat tratat ca o instituție mass-media, dar arată nivelul special de protecție acordat imaginii copilului în legislația moldovenească.
„Dar toată școala are deja filmarea”
Faptul că videoclipul a ajuns deja la zeci sau sute de persoane nu înseamnă că distribuirea lui mai departe devine lipsită de consecințe.
Mai ales dacă victima este identificabilă, filmarea poate prelungi umilința mult după terminarea agresiunii. Un incident de câteva minute poate rămâne online ani de zile.
În mai 2026, Ministerul Educației și Cercetării a atras atenția în mod expres asupra distribuirii online de materiale care îi umilesc sau hărțuiesc pe elevi și profesori, inclusiv pe TikTok și Telegram, în contextul cyberbullyingului.
De aceea este important ca părinții să explice adolescenților că „doar am dat share” nu înseamnă neapărat „nu am nicio legătură cu ceea ce s-a întâmplat după aceea”.
Și dacă adolescentul are numai 13–15 ani?
Vârsta contează foarte mult.
Regula generală în Republica Moldova este că răspunderea penală începe la 16 ani. Pentru copiii între 14 și 16 ani, răspunderea penală există numai pentru anumite infracțiuni prevăzute expres de Codul penal. Un copil sub 14 ani nu este subiect al răspunderii penale.
Asta nu înseamnă însă că pentru copiii mai mici „nu se întâmplă nimic”.
Într-un caz făcut public de Procuratura Generală, două fete de 14 și 15 ani au fost trimise în judecată după agresarea unei minore. O a treia fată, de 13 ani, fusese și ea implicată, însă urmărirea penală în privința ei a fost încetată deoarece nu avea vârsta răspunderii penale; cazul ei a fost transmis serviciilor de asistență socială și protecție a familiei pentru măsuri corespunzătoare.
Este un exemplu bun pentru părinți: vârsta poate schimba răspunderea juridică, dar nu face ca o situație violentă să fie ignorată.
Ce ar trebui să-i spunem concret copilului?
O regulă simplă poate fi mai utilă decât o lecție lungă de drept:
Dacă vezi o bătaie, nu o transforma într-un spectacol. Nu provoca, nu încuraja și nu distribui. Cheamă un adult sau sună la 112 dacă cineva este în pericol. Dacă ai filmat ceva important, păstrează înregistrarea și arată-o unui adult de încredere, școlii sau poliției — nu TikTok-ului.
Copilul nu trebuie încurajat să intre fizic între două persoane care se bat dacă s-ar putea pune el însuși în pericol. Ajutorul poate însemna și chemarea rapidă a unui profesor, paznic, părinte sau a serviciilor de urgență.
O discuție pe care merită să o avem înainte să se întâmple
Pentru generația care trăiește cu telefonul în mână, primul impuls într-o situație ieșită din comun poate fi: „filmez”.
Dar pentru copilul lovit, lucrurile nu se termină când se termină bătaia. Uneori începe o a doua agresiune: filmul circulă prin clase, apar comentarii și glume, este repostat, decupat sau trimis în grupuri.
De aceea merită să le explicăm adolescenților diferența dintre a documenta un incident pentru a ajuta și a transforma suferința altui copil în entertainment.
Legea contează. Dar există și o întrebare mult mai simplă pe care un copil și-o poate pune înainte să apese „Share”:
„Postarea mea îl ajută pe copilul care este în pericol sau îl rănește încă o dată?”
Articolul are caracter informativ și nu înlocuiește consultanța juridică pentru un caz concret.
Trimite acest articol unui părinte de adolescent. Este o discuție pe care merită să o avem cu copiii înainte ca telefonul să fie scos într-un moment de violență.
Citește și O adolescentă de 14 ani a ajuns inconștientă la spital după ce ar fi consumat alcool. Ce ar trebui să știe părinții.
Vino în comunitatea aiCopil pe WhatsApp și Telegram și află primul noutățile, evenimentele și informațiile utile pentru părinți.
