Un caz petrecut la Ceadîr-Lunga readuce în atenție un subiect despre care multe familii preferă să creadă că „este prea devreme” să discute: consumul de alcool în adolescență.
O fată de 14 ani a fost transportată inconștientă la Spitalul Raional Ceadîr-Lunga după ce ar fi consumat alcool în timp ce se afla împreună cu un grup de adolescenți, pe malul unui lac. Unul dintre tinerii aflați acolo a solicitat intervenția ambulanței, iar Poliția documentează circumstanțele în care s-a produs incidentul.
Poliția le-a recomandat părinților să discute cu copiii despre riscurile consumului de alcool și să acorde atenție anturajului și activităților lor. Dar astfel de cazuri ridică o întrebare mai amplă: cum putem preveni asemenea situații fără ca discuția cu adolescentul să se transforme doar într-o interdicție sau într-un control permanent?
Alcoolul în adolescență nu este un fenomen rar
Datele Organizației Mondiale a Sănătății arată că alcoolul rămâne substanța cel mai frecvent consumată de adolescenți în Europa.
În studiul internațional HBSC realizat în 44 de țări și regiuni din Europa, Asia Centrală și Canada, 57% dintre adolescenții de 15 ani declaraseră că au încercat alcool cel puțin o dată, iar 37% consumaseră alcool în ultimele 30 de zile. Aproximativ unul din cinci adolescenți de 15 ani raportase că s-a îmbătat de cel puțin două ori în viață.
Și datele prezentate de UNICEF Moldova arată că problema apare devreme: potrivit informațiilor publicate de organizație, 45% dintre băieții adolescenți și 22% dintre fete încep să consume alcool înainte de vârsta de 15 ani. UNICEF menționează printre factorii de risc accesul relativ ușor la alcool, lipsa supravegherii, lipsa programelor de dezvoltare a deprinderilor de viață și dificultățile sociale cu care se confruntă adolescenții.
De ce alcoolul este mai periculos pentru un adolescent
Nu este vorba doar despre faptul că un adolescent „nu știe cât poate duce”.
Creierul continuă să se dezvolte până în jurul vârstei de 25 de ani, inclusiv zonele implicate în autocontrol, luarea deciziilor și evaluarea riscurilor. Consumul de alcool în această perioadă poate afecta memoria, învățarea și capacitatea de decizie și este asociat cu un risc mai mare de probleme legate de alcool mai târziu în viață.
Un alt pericol este consumul unei cantități mari într-un interval scurt. OMS atrage atenția că tinerii sunt deosebit de vulnerabili la acest tip de consum, care crește riscul de accidente, căderi, înec, violență și alte situații periculoase.
Iar atunci când un copil își pierde cunoștința după consumul de alcool, situația trebuie tratată ca o urgență medicală, nu ca o simplă „beție”.
Cum recunoaștem o posibilă intoxicație cu alcool
Semnele care trebuie să alarmeze includ:
- confuzie severă sau imposibilitatea de a vorbi coerent;
- imposibilitatea de a sta în picioare sau de a-și coordona mișcările;
- vărsături repetate;
- respirație lentă sau neregulată;
- piele foarte palidă sau cu tentă albăstruie;
- convulsii;
- pierderea stării de conștiență.
Dacă adolescentul nu poate fi trezit, respiră anormal, are convulsii sau își pierde cunoștința, trebuie apelat imediat 112.
Nu presupuneți că „trebuie doar să doarmă”.
Ce facem până vine ambulanța
Dacă persoana este inconștientă, dar respiră, aceasta trebuie așezată pe o parte, în poziția laterală de siguranță, pentru a reduce riscul de sufocare în cazul în care vomită. Respirația trebuie verificată în continuare și persoana nu trebuie lăsată singură.
Nu încercați să o faceți să vomite și nu folosiți „remedii” precum cafea, duș rece sau plimbare. Acestea nu elimină alcoolul din organism și pot agrava situația.
Dacă persoana nu respiră, este necesară resuscitarea cardiopulmonară și intervenția serviciului de urgență.
„Copilul meu nu bea”. Totuși, conversația trebuie să aibă loc
Una dintre dificultățile pentru părinți este că discuția despre alcool apare adesea abia după un incident.
Academia Americană de Pediatrie recomandă însă ca discuțiile despre alcool să înceapă devreme și să continue pe măsură ce copilul crește. Nu este nevoie de o singură „discuție serioasă”, ci mai degrabă de conversații scurte și repetate.
În loc de:
„Să nu te prind vreodată că bei!”
poate fi mai util să întrebăm:
„Se bea alcool la petrecerile la care merg colegii tăi?”
„Ce ai face dacă cineva ți-ar oferi?”
„Dacă un prieten ar bea prea mult, ai ști când trebuie chemată ambulanța?”
„Dacă ajungi vreodată într-o situație în care nu te simți în siguranță, poți să mă suni, indiferent de oră.”
Specialiștii în sănătatea adolescenților subliniază că dialogul funcționează mai bine atunci când părintele încearcă să înțeleagă, nu doar să controleze. Un adolescent care se teme că va fi pedepsit poate ezita tocmai atunci când el sau un prieten are nevoie urgentă de ajutor.
O regulă care poate salva o viață: „Sună-mă și vin”
Părinții pot stabili din timp o regulă simplă:
Dacă te afli undeva unde se consumă alcool, lucrurile scapă de sub control sau nu te mai simți în siguranță, mă suni. Vin să te iau. Discutăm despre ce s-a întâmplat după ce ești în siguranță.
Acest lucru nu înseamnă că familia aprobă consumul de alcool și nici că nu vor exista consecințe.
Înseamnă doar că, într-o situație periculoasă, siguranța copilului vine înaintea pedepsei.
La fel de important este ca adolescenții să știe că, dacă un prieten își pierde cunoștința, nu trebuie să fugă de teamă că „vor avea probleme”. Trebuie să cheme ajutor.
În cazul fetei de la Ceadîr-Lunga, faptul că unul dintre adolescenți a solicitat ambulanța a fost exact reacția necesară într-o asemenea situație.
Nu doar „cu cine umblă?”, ci și „ce știe să facă atunci când părintele nu este acolo?”
Anturajul contează. Dar adolescența presupune inevitabil și momente în care părintele nu va fi prezent.
De aceea, supravegherea trebuie însoțită de ceva poate și mai important: pregătirea copilului pentru situațiile în care trebuie să ia singur o decizie.
Să poată spune „nu”.
Să știe că nu trebuie să urce într-o mașină cu cineva care a băut.
Să recunoască o intoxicație.
Să nu abandoneze un prieten inconștient.
Să știe când trebuie sunat la 112.
Și, poate cel mai important, să știe că poate suna un adult de încredere fără să piardă minute prețioase întrebându-se: „Oare cât de tare mă vor certa?”
Pentru părinți, cazul de la Ceadîr-Lunga poate fi un bun punct de pornire pentru o asemenea conversație chiar astăzi. Nu pentru a speria copilul, ci pentru a-l pregăti.
Pe aiCopil vom continua să discutăm despre adolescență nu doar atunci când apar incidente, ci și despre instrumentele concrete prin care părinții îi pot ajuta pe copii să facă alegeri mai sigure.
Citește și Copilul filmează o bătaie și o postează online. Poate avea probleme cu legea în Republica Moldova?
Vino în comunitatea aiCopil pe WhatsApp și Telegram și află primul noutățile, evenimentele și informațiile utile pentru părinți.
